062001930
  medpresa@gmail.com

Generalitati

Migrena reprezinta un motiv destul de frecvent de prezentare a copiilor la medic. La varstele tinere, ca si la adulti de altfel, migrena are o gama foarte variata de cauze, insa adesea nu este nimic grav. Studiile au aratat ca peste 10% din copii de varsta scolara acuza migrene, iar in cazul adolescentilor procentul este chiar mai crescut.

Migrena reprezinta un sindrom neurologic caracterizat prin:
  • cefalee,
  • greata,
  • fotofobie,
  • hiperacuzie (sensibilitate crescuta la zgomote).

Este adesea pulsatila si foarte dureroasa.

Copilul pare foarte slabit, palid si are o stare generala profund alterata. Aceasta se amelioreaza daca pacientul doarme. Cand este adus la medic, copilul este investigat complet deoarece o etapa foarte importanta in diagnostic este excluderea unor boli grave (de tipul proceselor inlocuitoare de spatiu intracraniene). Apoi se stabileste diagnosticul exact al bolii si se instaleaza tratamentul.

Tratamentul consta in evitarea factorilor declansatori (daca au fost descoperiti), administrarea de analgezice si tratarea cauzei de baza.

Pacientii care sufera de migrena acuza o gama foarte larga de simptome. In mod tipic, un copil cu migrena va descrie durerea ca fiind localizata periorbicular, frontal sau temporal. Unii copii au si aura in timpul accesului dureros (caracterizat prin modificarea de camp si/sau acuitate vizuala).

Foarte frecvent apare greata si in multe cazuri si varsaturile.

In timpul accesului dureros copiii evita luminile puternice, zgomotele intense si mirosurile puternice deoarece observa ca agraveaza migrena. Cefaleea migrenoasa se amelioreaza adesea daca pacientii se culca. Se pare ca exista posibilitatea ca migrena sa se transmita genetic - este cazul pacientilor la care migrena debuteaza dupa expunere la factori declansatori minori. Pentru ca migrena sa fie recunoscuta si tratata, pacientul trebuie urmarit clinic o perioada pentru a se stabili existenta unui anumit pattern de simptome - este vorba de episoade scurte, adesea numeroase, de cefalee foarte dureroasa ce sunt separate intre ele prin stare de aparenta sanatate (fara simptome de migrena sau alte afectiuni) si care sunt ameliorate prin somn.

migrena copii

In ciuda faptului ca migrenele au fost considerate foarte mult timp drept patologii benigne (relativ inofensive), ele afecteaza foarte mult calitatea vietii individului si interfera cu activitatile sociale ale acestuia. Uneori durerea este atat de intensa incat pacientul isi pierde pentru o anumita perioada de timp capacitatea de a lua decizii si nu poate functiona la randament maxim. Intre 65- 80% din copiii cu migrena trebuie sa isi intrerupa activitatile normale datorita simptomelor. Migrena este o cauza foarte importanta de absenteism scolar si rezultate slabe la scoala. Copii cu astfel de afectiuni pot suferi depresii sau atacuri de panica.

Diagnosticarea si corecta tratare a migrenei sunt deosebit de importante deoarece pot ameliora semnificativ calitatea vietii copilului, pentru care migrena, prin caracterul recurent si simptome poate fi debilitanta.

Migrena apare frecvent si la copii mai mari - estimarile indica faptul ca intre 3,5- 5% din toti copii au riscul de a dezvolta dureri recurente de cap ce pot fi de origine migrenoasa. Majoritatea pacientilor pediatrici (65%) au migrena fara aura, iar 18% au migrena cu aura. Cefaleea este cronica, este adesea severa si asociaza disfunctie vegetativa, este agravata de miscare si are simptome gastrointestinale de insotire. Durerile de cap in cazul copiilor sunt adesea bilaterale iar aura este rara inainte de varsta de 8 ani.

Specialistii au identificat si o serie de stari ce sunt considerate a fi precursoare ale migrenei:
  • varsaturi ciclice,
  • amnezie globala tranzitorie,
  • vertij benign paroxistic.

 

Frecventa

Studiile arata ca migrena afecteaza 5-10% din copii de varsta scolara.

Din ei, la 20% migrena a debutat la 5 ani sau mai devreme. Procentul creste progresiv pe masura ce varsta creste si atinge un maxim la 44 de ani. Multi pacienti sufera in timp remisie spontana - boala dispare (nu mai exista simptome clinice) de la sine, fara o explicatie clara.

Frecventa medie a atacurilor migrenoase este de 1,5 in fiecare luna.

Majoritatea dureaza mai putin de 24 de ore, insa 20% depasesc 2 zile (2- 4 zile).

Incidenta in functie de sex

Se pare ca migrena apare mai devreme la baieti decat la fete.

De la nastere pana la 7 ani baietii sunt afectati la fel ca si fetele.

Prevalenta migrenei creste cu inaintarea in varsta, in adolescenta si in perioada de tanar adult aproximativ 20- 30% din femei au migrene si 10- 20% din barbati.

Predominanta la femei se instaleaza dupa aparitia menarhai si continua sa cresca cu varsta. Dupa varsta de 50 de ani insa, frecventa migrenei incepe sa scada, aceasta tendinta fiind observata la ambele sexe.

Incidenta in functie de varsta

Pacientii predispusi incep sa aiba simptome sugestive pentru migrena inainte de a implini 20 de ani (aproximativ 20% inainte de a implini 5 ani).

Copiii prescolari cu atacuri migrenoase par bolnavi, palizi, au dureri abdominale, vomita si sunt foarte somnorosi. Daca sunt foarte mici si nu o pot exprima verbal, isi manifesta durerea prin iritabilitate, plang, sunt agitati si cauta un loc intunecat unde sa poata dormi.

Copiii cu varste intre 5- 10 ani au dureri de cap, greata, crampe abdominale, varsaturi, fotofobie (sensibilitate la lumina), fonofobie (nu tolereaza zgomotele), osmofobie (sensibilitate exagerata la mirosuri) si de asemenea simt nevoia sa doarma foarte mult. Adorm de obicei in prima ora de la debutul atacului.

Cele mai frecvente semne ce acompaniaza migrena sunt:
  • paloare faciala si cearcane violacee,
  • sete,
  • obstructia nazala,
  • transpiratii profuze,
  • mictiuni frecvente si diaree.

Copii mai mari au cefalee unilaterala. Localizare cefaleei si intensitatea acesteia se modifica de cele mai multe ori de la un atac la altul.

Pe masura ce copii cresc, cefaleea devine mult mai intensa si are o durata mai lunga, iar migrenele apar la intervale regulate. Copii mai mari descriu chiar si caracterul pulsatil al cefaleei. Migrenele juvenile se opresc spontan dupa cativa ani de la instalarea pubertatii.

Copii mici sunt mult mai afectati de simptomele generale ale migrenei, chiar mai mult decat de cefaleea in sine.

Simptomele variza foarte mult de la pacient la pacient: unii au fotofobie cu fonofobie in lipsa crampelor abdominale si cefaleei, altii au accese repetate de dureri abdominale fara a avea si cefalee.

Pacientii care fac in final migrene cu aura se prezinta mai repede la medic comparativ cu pacientii care fac migrene fara aura.

Cauze

Cauza exacta a migrenei nu este deocamdata cunoscuta, insa specialistii au emis mai multe teorii de-a lungul timpului.

Teoria vasculara: sustine faptul ca aura si fenomenele prodromale sunt datorate vasospasmului ce determina ischemie cerebrala focala (privarea unei anumite zone a parenchimului cerebral de sange, si deci, de oxigen) cu aparitia simptomelor neurologice tranzitorii.
Vasospasmul ar fi responsabil si de a doua faza a migrenei, cea de vasodilatatie compensatorie care induce caracterul pulsatil al cefaleei.
Teoria vasculara a fost considerata insa ca nesatisfacatoare si a fost inlocuita cu teoria neurologica. Conform acesteia migrena este rezultatul unor activari paroxistice ale neuronilor.
Totusi, nici una din aceste teorii nu a fost considerata ca suficient de complexa si exacta si mecanismul fiziopatologic al migrenei nu este cunoscut nici pana astazi.
Se pare ca exista anumite substante care precipita aparitia migrenei, cum ar fi prostaglandinele E si aminele vasoactive (tiramina si feniletilamina).

Unele migrene sunt determinate de un deficit temporar de serotonina. Aceasta este un neurotransmitator ale carui concentratii au fost analizate in cursul atacurilor migrenoase si s-a observat ca:

  • La debutul atacului si pe parcursul acestuia scade nivelul de serotonina din trombocite (ea este eliberata din trombocite la debutul atacului);
  • In timpul atacului nivelul urinar al unui metabolit al serotoninei (acidul hidroxiindolacetic) este crescut semnificativ (semn ca exista o degradare masiva a serotoninei);

Unii cercetatori sustin ca la baza aparitiei migrenei este un proces inflamator steril.

Acesta determina eliberarea de neuropeptide vasoactive (cum ar fi substanta P) din nervul trigemen ceea ce determina o vasodilatatie a arteriolelor si a arterelor, cu activarea secundara a trombocitelor si celulelor mastocite. Acestea elibereaza substante de tipul histaminei, serotoninei, prostaglandinelor ce contracta si relaxeaza muschiul neted vascular si determina caracterul pulsatil al migrenei.
O parte din pacienti au observat ca migrenele sunt induse de anumiti trigeri - cel mai adesea este vorba de consumul de alcool, ciocolata, branza, alune, zahar, mancare chinezeasca, cafea, vin rosu.

Un rol in aparitia migrenei il au si modificarile hormonale: anterior pubertatii migrena apare in mod egal la fete si baieti, insa dupa instalarea pubertatii, aceasta este mai fecventa la fete (de aproximativ 3 ori).

Desi pana in prezent nu se cunoaste cu exactitate cauza de aparitie a migrenei, se pare ca mecanismul etiopatogenic este mult mai complex si sunt implicati mult mai multi factori decat se credea initial. Desi multe tipuri de migrena nu apar decat tarziu in viata de adult, este foarte important de diagnosticat o eventuala migrena juvenila deoarece astfel se poate adopta un regim de viata mult mai sanatos in care copilul sa evite contactul cu anumiti trigeri pentru a minimaliza cat se poate impactul bolii asupra calitatii vietii.

Simptomatologie

Cefaleea poate fi un simptom obisnuit al unor boli sau sindroame benigne, necomplicate, sau poate fi foarte serioasa, putand pune chiar probleme vitale.

In general anamneza corect efectuata (cu stabilirea existentei unor antecedente patologice semnificative) si un examen fizic general sunt suficiente pentru a stabili daca cefaleea are o cauza grava sau nu.
Deoarece nu exista un test diagnostic specific pentru migrena, diagnosticul este adesea pus prin anamneza, examen fizic general si analiza clinica a cazului. Cand exista suspiciune de migrena, anamneza este centrata pe intrebari care sa clarifice istoricul medical al pacientului.

Copii sunt rugati sa descrie exact cum resimt cefaleea (ca pe o senzatia de presiune, durere, arsura) sa precizeze daca aceasta are carater pulsatil, daca este localizata sau difuza.

Alte aspecte ale durerii ce trebuie clarificate sunt:

  • Localizare si extindere (eventuale iradieri);
  • Momentul de aparitie;
  • Severitatea (daca intensitatea ei creste progresiv pana atinge un maxim sau este grava inca de la debut);
  • Factori declansatori (cazaturi, lovituri la cap);
  • Durata;
  • Factori care amelioreaza sau agraveaza durerea;
  • Existenta unor astfel de dureri la alte persoane din familie.

Cefaleea apare de obicei dimineata devreme si trezeste copilul din somn.

Ea poate fi imprecis localizata, dar cel mai frecvent este frontotemporala. Cefaleea cu localizare pe jumatate de cap (numita hemicranie) este destul de rar intalnita la pacientii pediatrici.

Migrena are, pe langa cefalee si alte simptome:

  • Hiperacuzie;
  • Fotofobie;
  • Greata si varsaturi;
  • Sensibilitate dureroasa a scalpului (adesea pe zonele in care este resimtita durerea);
  • Nevoia de a sta intins, cu ochii inchisi, intr-o camera intunecata si linsitita.

Migrena este un diagnostic ce trebuie luat in considerare si in cazul copiilor cu dureri abdominale paroxisice de origine neclara.

Cefaleea are atat cauze directe (cefalee primara) cat si indirecte (cefalee secundara).

Cefaleea primara este situatia in care durerea de cap nu apare pe fondul unor boli sistemice ci este unicul simptom. Este cazul cefaleelor migrenoase, cefaleelor de tensiune, cefaleelor cronice cotidiene. Medicul trebuie sa stabileasca intai tipul exact de cefalee deoarece tratamentul este diferit pentru fiecare clasa in parte. Cefaleele recurente sunt adesea rezultatul unor afectiuni directe.

Cefaleea secundara apare in cadrul unor procese patologice preexistente, ce afecteaza organsimul ca intreg. Daca boala de fond este tratata, si cefaleea se amelioreaza.

Cefaleea secundara apare in cadrul unor procese cu impact diferit asupra organismului, de la boli necomplicate pana la patologii cu risc vital.

Boli ce au ca simptome si cefaleea sunt:

  • Infectii (menigite, encefalite, dar si infectii sistemice);
  • Tumori intracraniene;
  • Febra cu valori ridicate;
  • Sinuzite (inflamarea membranei mucoase a sinusurilor);
  • Abcese stomatologice;
  • Hemoragii subarahnoidiene;
  • Hipertensiunea arteriala.

In timpul atacului, copilul are facies suferind si este foarte palid. Cefaleea poate fi agravata de miscari si poate fi insotita de varsaturi.

Simptomele si semnele variza in functie de stadiul de evolutie al migrenei- acestea sunt 4 si sunt foarte important de recunoscut si de descris:

Faza prodomala (sau faza premonitorie)- apare atat la migrenele cu aura cat si la cele fara aura. Este faza ce precede si avertizeaza prin simptomele ei ca urmeaza sa se instaleze un atac migrenos. Poate debuta chiar si cu 24 de ore inainte de migrena propriu-zisa si din acest motiv este foarte important de recunoscut deoarece copilul poate fi adus la timp la medic si migrena poate fi oprita in evolutie sau simptomele pot fi domolite prin administrarea unui tratament prompt.

In cadrul acestei faze pot sa apara:

  • iritabilitate, alternarea dispozitiei (tristete/ bucurie),
  • retragere sociala,
  • pot sa apara mdificari importante ale apetitului (pana la refuzul de a se alimenta),
  • retentie de fluide,
  • tulburari ale somnului.

Simptomele sunt mai intense in cazul migrenelor cu aura comparativ cu cele fara aura, desi sunt prezente in ambele situatii. Copii cu astfel de afectiuni sunt capabili sa observe ca ceva se schimba in organsimul lor in aceasta faza si pot sa recunoasca simptomele, insa au dificultati in a le exprima.

Aura: apare de fapt datorita unei disfunctii cerebrale focale ce precede imediat sau coincide cu declansarea cefaleei. Aura se poate manifesta cu sau fara cefalee si uneori este mai severa decat cefaleea in sine. Se pare ca din totalul pacientilor pediatrici ce sufera de migrena, doar 10- 20% au si aura. Aura precede de cele mai multe ori cefaleea cu aproximativ 30 de minute si dureaza 5-20 de minute.
Exista mai multe tipuri de aure, senzoriale, vizuale sau motorii.
Aurele vizuale sunt cele mai frecvente si se caracterizeaza prin alterarea vederii cu aparitia de puncte albe sau negre in campul vizual, de scotoame scintilante (linii in zig zag cu caracter scintilant).

Alte simptome ale aurelor vizuale includ:

  • Vedere incetosata;
  • Aparitie de pete multicolore;
  • Micropsie (obiectele sunt percepute mai mici decat in realitate);
  • Macropsie (obiectele apar mai mari);
  • Sindromul Alice in Tara Minunilor: iluzia unui vis asociat cu senzatia de levitatie (de plutire) si alterarea notiunii de timp.

Copii, in special cei mici, sunt incapabili sa descrie aurele, de aceea pentru a se afla daca ele exista, medicul foloseste adesea pictograme: copilul le priveste si arata ce vede in cursul unei aure. Aurele vizuale sunt descrise ca forme ce se misca sau isi modifica in permanenta culoarea, conturul.

Aurele senzoriale au ca simptome:

  • Pierderea atentiei;
  • Confuzie;
  • Amnezie;
  • Agitatie;
  • Afazie (absenta capacitatii de comunicare);
  • Ataxie (incapacitate de a-si controla miscarile voluntare);
  • Ameteala;
  • Vertij (senzatie de invartire si pierdere a echilibrului);
  • Parestezii (senzatii anormale de intepatura, arsura, gadilat);
  • Hemipareze.

Aurele motorii sunt cele care afecteaza capacitatea individului de a-si coordona miscarile si in general acestea dureaza mai mult decat celelalte.

Cefaleea - aceasta faza este mai scurta la copii comparativ cu populatia adulta: ea poate dura intre 30 de minute sau 48 de ore, insa in general tine mai putin de 4 ore. Unii pacienti acuza cefalee timp de 20 de minute. Ea este accentuata de tuse, stranut, ras, aplecat doarece acestea cresc presiunea intracraniana.

Aceasta faza asociaza si:

  • Extremitati reci;
  • Greata, inapetenta, varsaturi, diaree sau constipatie;
  • Mictiuni frecvente;
  • Ameteala;
  • Frisoane;
  • Transpiratii profuze;
  • Ataxie;
  • Apatie, fotofobie, fonofobie;
  • Amnezia episodului;
  • Confuzie.

Faza postdromala - apare dupa faza de cefalee si este foarte variata: unii pacienti se pot simti revigorati, insa cel mai frecvent sunt letargici si extenuati. Aceasta faza poate dura cateva ore sau cateva zile.

Tipuri de migrena

Caracteristicile cefaleei difera foarte mult de la individ la individ si la fel si migrenele. Exista mai multe tipuri de migrene, acestea pot fi complicate sau nu, pot fi echivalente ale migrenei sau variante ale acesteia. Medicii pot face diferenta intre ele analizand atent istoricul medical al pacientului si stabilind cu exactitate caracteristicile fiecarei crize.

Migrenele cu aura - sunt considerate a fi migrenele clasice si sunt caracterizate prin aparitia aurei vizuale urmata de cefalee unilaterala pulsatila ce se poate extinde si spre partea opusa. Durata medie este intre 30 minute 48 de ore.

Migrena comuna - este migrena fara aura. La copii aceasta are caracter recurent, este bilaterala si are caracter pulsatil, intensitate moderata spre severa si este insotita de simptome gastrointestinale severe (crampe abdominale, in special). Simptomele ce acompaniaza cefaleea sunt: iritabilitate si instabilitate psihoemotionala, paloare, cearcane. In cazul copiilor mai mici durerea este adesea bilaterala, in special in jurul tamplelor si ochilor. Migrena fara aura apare la 60- 85% din copii diagnosticati cu migrena.

Migrena cronica - pacientii cu migrena cronica au atacuri de cefalee cu durata de aproximativ 15 zile in fiecare luna, timp de minim 2 luni (acestea sunt elementele definitorii ale diagnosticului). Incidenta migrenelor cronice este de 4% la adolescente si 2% la adolescenti.

Status migrenos - este o forma severa de migrena in care atacurile de cefalee dureaza mai mult de 72 de ore. Pacientii au un istoric medial sugestiv (cu atacuri in antecedente). Migrena poate fi insotita de varsaturi ce impun rehidratarea de urgenta a pacientului (trebuie tinut cont de faptul ca pacientii pediatrici se deshidrateaza mult mai repede comparativ cu adultii si complicatiile deshidratarilor sunt mult mai grave in cazul lor).

Migrena complicata si echivalente migrenoase - sunt tipuri de migrena deoarece recunosc aceeasi trigeri ca si cele mai frecvente tipuri de migrene propriu-zise. Sunt adesea tulburari episodice, recurente, de scurta durata ce sunt agravate de activitati fizice si ameliorate de somn sau de medicatia antimigrenoasa specifica.
Migrena complicata are simptomatologie asemanatoare cu migrena tipica, inclusiv cefalee, tulburari gastrointestinale, simptome vegetative (de exemplu transpiratii intense, modificari ale diametrului pupilar), simptome neurologice (parestezii, anestezii) si modificari ale starii psihice. Acest tip de afectiuni, adesea benigne, alarmeaza pacientii si parintii acestora si este interpretat ca o urgenta medicala si o stare cu risc vital. In unele cazuri aceasta are importante semne de atingere neurologica si dupa ce episodul se incheie deficitul neurologic persista inca 24 de ore.
Echivalentele migrenoase sunt in principal starile migrenoase subdiagnosticate sau nerecunoscute. Sunt stari ce preced instalarea migrenei tipice, insa simptomele sunt mai atenuate si ca urmare pacientii nu se prezinta intotdeuna la medic.

Migrena hemiplegica familiala - este o foma transmisa ereditar (autozomal dominant) de migrena cu aura. Pacientii au hemiplegie prelungita acompaniata de parestezii, afazie si confuzie. Hemipelgia poate precede, acompania, sau urma instalarea cefaleei, iar simptomele pot dura de la cateva ore la cateva zile si chiar o saptamana. Cefaleea este adesea de partea contralaterala hemiparezei. Unele tipuri de atacuri din cadrul migrenei hemiplegice familiale sunt asociate cu ataxia cerebeloasa (pierderea capacitatii de coordonare a muschilor datorita unei disfunctii a cerebelului), alte tipuri (severe) determina febra, fenomene de meningism (durere, fotofobie, redoare de ceafa ca urmare a iritarii meningelui - membrana ce protejeaza creierul si maduva spinarii) si coma, iar un al treilea tip include ataxie progresiva, nistagmus (miscari rapide si necontrolate ale globilor oculari), incapacitate de coordonare a miscarilor sau dizartrie (perturbare a vorbirii cauzata de stres, leziuni cerebrale, paralizie sau spasticitate a muschilor implicati in vorbire si fonatie). Datorita complexitatii acestor simptome, diagnosticul diferential trebuie realizat cu o serie de tulburari cum ar fi: leziuni structurale, vasculita, hemoragie cerebrala, tumori cerebrale, miopatie mitocondriala, encefalopatie si acidoza lactica. Daca hemipareza apare in mod constant pe o singura parte, trebuie luata in discutie si existenta unei anomalii vasculare ca diagnostic diferential.

Migrena bazilara (denumita si migrena de artera bazilara sau sindromul Bickerstaff) este un subtip de migrena cu aura ce este observat in special la adolescente si femei tinere. Cefaleea este localizata la nivel occipital. Pentru a putea fi clasificata drept migrena bazilara, cefaleea trebuie sa fie insotita de 2 din urmatoarele:
- Ataxie;
- Parestezii bilaterale;
- Surditate (sau scaderea perceptiei zgomotelor);
- Dizartrie;
- Tinitus (tiuit in urechi);
- Pierderea uni sau bilaterala a vederii;
- Vertij;
- Slabiciune.

La 86% din familiile cu copii diagnosticati cu astfel de tulburari exista antecedente de migrena. La un procent ridicat din pacienti migrena bazilara coexista cu migrena tipica.

Migrena oftalmoplegica - este o forma de migrena asociata cu paralizia musculaturii extraoculare (implica afectarea nervilor cranieni 3, 4 si 6). Este o forma relativ rara. Pacientii acuza dureri unilaterale. Oftalmoplegia (paralizia unuia sau mai multor muschi oculari) poate preceda, insoti sau urma cefaleea. Episoadele recurente pot determina instalarea unui deficit oculomotor permanent.

Migrena oftalmica (retiniana) - aceasta migrena include aparitia de atacuri repetate de cefalee acompaniata de scotoame monoculare sau cecitate. Intre atacuri pacientul nu are tulburari oftalmice.

Vertijul paroxistic benign al copilului - specialistii nu considera aceasta tulburare ca o migrena propriu-zisa. Afectiunea se caracterizeaza prin scurte episoade de vertij, dezechilibru si greata. Copii afectati au in general varste intre 2 si 6 ani. Nistagmusul poate sa apara in timpul atacului, dar niciodata intre atacuri (in stare de aparenta sanatate). Tulburarile auzului si tinitusul nu apar, iar simptomele dureaza in general cateva minute. Copiii cu vertij paroxistic dezvolta adesea forme tipice de migrena pe masura ce inainteaza in varsta.

Migrena acuta confuzionala- este caracterizata prin episoade scurte de amnezie, confuzie, agitatie, letargie si disfazie, declansate in general de un traumatism cranian. Copilul poate avea, de asemenea, afazie si o stare confuza imediat dupa cefalee. Recuperarea starii intiale apare in general in maxim 6 ore. Copilul poate avea un unic astfel de episod insa exista riscul ca in timp sa apara migrena clasica.

Sindromul periodic (sau sindromul varsaturilor ciclice asociate cu migrena) este o afectiune caracterizata prin perioade intense de voma separate prin perioade complet asimptomatice. Simptomele au debut brusc, adesea noaptea sau in primele ore ale diminetii si dureaza intre 6 si 48 de ore.

Simptomele de insotire includ:
- dureri abdominale (in 80% din cazuri),
- greata (72%),
- anorexie (74%),
- paloare (87%),
- letargie (91%),
- fotofobie (32%),
- fonofobie (28%),
- cefalee (40%).

Cefaleea apare mai frecvent la copii mai mari. Acest sindrom debuteaza de obicei in perioada de prescolar si dispare in adolescenta sau in perioada de tanar adult (apare foarte rar la varsta matura) si se pare ca afecteaza mai mult femeile decat barbatii.
Specialistii au observat ca exista o relatie de cauzalitate intre infectii, stres psihic si fizic, trigeri alimentari si aparitia acestui sindrom. Exemple de trigeri declansatori sunt branza, ciocolata, stresul emotional, anxietate. De cele mai multe ori exista un istoric familial de migrene. Tratamentul acestor tipuri de migrene includ in special adminstrarea de fluide intravenos.

Migrena abdominala - pacientii pot sa aibe crize recurente de dureri abdominale insotite de greata, voma, fara cefalee. Daca reuseste sa adoarma, copilul se simte mult mai bine dupa ce se trezeste. Migrenele abdominale pot alterna cu migrena clasica si pot duce in final la instalarea migrenei tipice in perioada de adult. Abordarea terapeutica clasica in aceste cazuri este adminsitrarea de medicatie antimigrenoasa profilactica.

Torticolis paroxistic este o tulburare rara si nu poate fi clasificata ca o migrena prorpiu-zisa. El se caracterizeaza prin episoade repetate de inclinari spastice ale capului (datorita contractiilor convulsive ale musculaturii gatului) asociate cu greata, varsaturi si cefalee. Atacurile apar de obicei la copiii foarte mici si pot dura intre cateva ore si cateva zile.

Migrena acefalica a copilului (migrena sine hemicranie) este o migrena cu aura (de obicei cu aura vizuala), fara cefalee, ce apare in special in cazul copiilor. O varianta a acesteia este migrena oftalmica.

Alte afectiuni asociate migrenei:
- Tulburari psihiatrice: anxietate, depresie, hipomanie, fobii, tulburari anxioase. Inca nu s-a stabilit daca intai apare cefaleea si apoi, ca rezultat al acesteia apare anxietatea sau invers.
- Astm, alergii, convulsii.
- Epilepsie - poate sa apara concomitent cu migrena. Aproximativ la 70% din persoanele cu crize epileptice partiale apare si migrena, insa procentul pacientilor cu migrena care au convulsii este mult mai redus.

Prognostic

Intr-un studiu longitudinal (care a urmarit pacientii pana la varsta de 40 de ani) cercetatorii au facut urmatoarele observatii:

Prevalenta migrenei la varsta de 7 ani a fost de 1.4%, la 15 ani de 5.3 % iar de la 11 ani migrena a devenit mai frecventa la fete. De la pubertate si pana in etapa de adult, 63% din subiecti nu au mai avut simptome pentru cel putin 2 ani. Dupa o medie de 6 ani fara atacuri, la 33% dintre ei acestea au reaparut (si au devenit regulate). 60% din membrii grupului studiat au avut migrene si peste 30 de ani.

Din cei care au avut copii cand au devenit adulti, 53% au avut cel putin 1 copil care a acuzat la un moment dat in viata dureri de cap, cel mai probabil de natura migrenoasa.

Sursa

Bolile mintale sunt probleme de sanatate complexe si dificil de inteles, dand nastere constant mai multor mituri.
Orice factor care amplifica nivelul de stres poate cauza dureri de cap sau migrene.
O noua cercetare a demonstrat ca unele pozitii de somn pot cauza moartea persoanelor diagnosticate cu epilepsie.
Ati observat ca pe masura ce au trecut anii, a scazut si calitatea somnului?