În ultimii 10 de ani, numărul afecțiunilor neurologice este în creştere şi la populaţia tânără.

Dacă scleroza multiplă era considerată cea mai invalidantă boală neurologică a adultului tânăr, pentru celelalte afecţiuni neurologice, prezenţa la vârste mai tinere este un semnal de alarmă pentru specialişti. Accidentul cerebral vascular este o afecţiune întâlnită tot mai des la tinerii sub 50 de ani. În prezent, peste 31% din numărul total de pacienţi cu accident vascular cerebral ischemic au vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani.

Cauzele creşterii incidenţei acestor maladii neurologice în rândul tinerilor sunt:

De asemenea, tinerii uită să facă mişcare, şi nu mă refer aici la alergatul pe la instituții pentru rezolvarea diverselor obligații legate de job sau personale, ci la mișcarea în aer liber, care accelerează oxigenarea creierului și buna funcționare cerebrală. Un alt mare pericol este lipsa activităţii cognitive, adică a cititului, care este opusul privitului la televizor sau pe site-urile de socializare.

Factorii de mediu, precum expunerea la diverse substanţe chimice (droguri, exces de medicamente-suplimente alimentare, pesticide, insecticide, substanţe organoclorurate), dar şi traumatismele cerebrale, pot favoriza apariţia acestor suferinţe.

Pe de altă parte, şi evenimentele negative au repercusiuni asupra sistemului imunitar, diminuând capacitatea de apărare a organismului şi favorizând apariţia bolilor. Scleroza multiplă (SM) sau scleroza în plăci, este o boală autoimună, a cărei cauză este încă neelucidată. Boala este determinată de distrugerea mielinei la nivelul sistemului nervos, atât la nivel cerebral, cât şi la nivelul măduvei spinării. Este a doua cauză de invaliditate în rândul adulţilor tineri, după traumatismul cranio-cerebral și este diagnosticată, cel mai frecvent, la persoane cu vârsta între 20 și 50 de ani.

Stresul poate duce la creşterea tensiunii arteriale, care este un factor de risc major pentru accidentul vascular cerebral. Sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată, bogată în carbohidraţi şi grăsimi saturate sunt dăunătoare şi în cazul bolilor neurodegenerative.

Studii recente sugerează faptul că mersul pe jos în ritm alert, timp de 45 minute pe zi, cel puţin trei zile pe săptămână se asociază cu îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor intelectuale, capacităţii de concentrare şi a stării de sănătate, în general.

Simptomele neurologice pot fi caracteristice si altor boli autoimune (lupus) sau virusurilor (HIV, virusul varicelo-zosterian, COVID-19).

De asemenea, din experiența mea, mulți pacienti tineri care s-au prezentat cu un accident vascular cerebral, au fost diagnosticați cu trombofilie, o boală hematologică, care accelerează coagularea sângelui și produce cheaguri în vasele de sânge. Această boală este încă subdiagnosticată în România, dar este cauza multor tromboze venoase și arteriale.

Daca ne doare capul o dată la un interval de câteva luni și durerea nu este persistentă, nu avem motive de îngrijorare. Dar, durerile de cap severe și recurente, pot sugera o tromboză venoasă cerebrală la pacientul tânăr, mai ales dacă sunt însoțite de greață, vărsături, sensibilitate la lumină sau sunet. Acestea reprezintă simptome care ne trimit de urgență la cabinetul de neurologie.

Amețeala se poate manifesta ca o incapacitate de menținere a echilibrului sau ca o stare de vertij, când pacientul are senzația că toate obiectele i se rotesc în fața ochilor. Acestea pot fi și simptome ale unor stări de oboseală, de stres și anxietate pronunțată sau ale unei afecțiuni ale urechii sau coloanei vertebrale cervicale.

La o persoană cardiacă sau cu istoric de afecțiuni vasculare cerebrale, vertijul de scurtă durată asociat cu durere de cap, greață și leșin poate avea un pronostic sever, corelându-se cu un AVC în teritoriul vertebro-bazilar.

Tulburările cognitive, care produc afectarea învățării, orientării, judecății, memoriei și capacitățile intelectuale sunt simptome care necesită atenție imediată și consultul unui medic neurolog.

Unele dintre acestea pot ascunde boli precum Alzheimer, dar pot fi și urmarea unui traumatism, a unei infecții cerebrale, formațiuni tumorale silențioase, începutul demenței, etc.

Convulsiile se pot manifesta violent, prin spasme musculare și tremurături, dar uneori pot fi abia sesizabile. Deși pot fi simptome ale mai multor afecțiuni, convulsiile sunt adesea semnul unei afecțiuni neurologice: accident vascular, tumori cerebrale, infecții, leziuni traumatice, disfuncții cerebrale sau boli degenerative.

Foarte frecvent, problemele legate de somn sunt neglijate. Puse pe seama gândurilor, a stresului cotidian sau a vârstei, tulburările somnului pot fi, în realitate, simptome ale unor afecțiuni neurologice, pentru că mecanismele de producere și menținere a somnului sunt neurologice. Insomnia, trezitul în miez de noapte, dificultatea de a adormi, sunt toate tulburări de somn care pot influența circulația sângelui, activitățile intelectuale, gândirea, memoria etc.

Problemele cu ochii ne trimit, de obicei, la oftalmolog. Dacă însă, observăm apariția unor tulburări bruște de vedere și care afectează ambii ochi, cel mai indicat este să consultăm medicul neurolog.

Ocluzia arterei oftalmice, necesită tratament de urgență, altfel pacientul își pierde vederea. Unele afecțiuni neurologice, cum ar fi scleroza multiplă, care face parte din grupul bolilor demielinizante, sunt și ele caracterizate prin lezarea nervilor optici care generează probleme de vedere.

Starea de slăbiciune nu este același lucru cu oboseala. Scăderea forței la un membru sau amorțeala unui membru sunt condiții care afectează calitatea vieții și pentru care trebuie cerut ajutorul medicului neurolog. Tremuratul este, de asemenea, nu doar o stare neplacută, ci și simptomul unor afecțiuni ale sistemului nervos.

Spondiloza cervicală afecteaza articulațiile și discurile din coloana cervicală, care se află la gât. Cauzele apariției acesteia: șederea prelungită la birou, poziții vicioase, traumatisme.

Odată cu înaintarea în vârstă, discurile coloanei se descompun treptat, pierd lichid și devin mai rigide. Spondiloza cervicală apare, de obicei, la persoanele de vârstă mijlocie și vârstnice, dar destul de des în ultimul timp, le întâlnim la pacientul tânăr, provocând, cel mai des, dureri în regiunea posterioară a gâtului și rigiditate.

Hernia de disc apare adesea în porîiunea inferioară a coloanei, în special la nivel lombar, cand discurile intervertebrale îsi pierd o parte din conținutul de apă. Acest lucru le scade flexibilitatea, expunându-le unui risc mai mare de rupere la ridicarea obiectelor mari și grele, chiar și la mișcarea de răsucire sau întoarcere.

Printre factorii de risc care pot crește riscul de a face hernie de disc, se numără: greutatea în exces, care pune presiune pe coloana vertebrală putând determina hernierea și anumite meserii care pot să predispună la hernie de disc. Persoanele care prestează servicii care implică efort fizic crescut, ridicările repetate, împingerile, îndoirile, răsucirile, ortostatismul prelungit și lucrul la birou ore întregi pot crește riscul de apariție a afecțiunilor coloanei vertebrale și a herniei de disc.

Pacienții care suferț de aceste tulburări resimt schimbări, atât în ceea ce privește starea de spirit, cât și la nivel cognitiv. Impactul este resimțit și de către familia și prietenii pacientului în cauză și este cu atât mai greu, cu cât aceste afecțiuni nu pot fi vindecate.

Prin studiile pe animalele de laborator și pe subiecții umani, experții încearcă să reducă evoluția bolilor și să descopere cauzele exacte. Toate aceste eforturi au relevat prezența unor proteine anormale și au născut întrebări despre cum aceste proteine interferează cu funcțiile celulare normale și cum se răspândesc în creier.

În România sunt 300 de cazuri de TCC la 100.000 de locuitori. Mulți dintre cei care au suferit un traumatism cranio-cerebral, prezintă sechele, chiar și cei cu traumatisme craniene ușoare.

Tulburările cognitive (atenție, memorie, limbaj, percepție), afective și comportamentale sunt cele mai frecvente și importante simptome cu care se confruntă acești pacienți, ele având un impact deosebit și asupra familiilor și a societății. Aceste deficite determină o dependență socială a bolnavilor, chiar în absența unor dizabilități fizice.

Incidența bolilor neurologice la tineri este într-o creștere îngrijorătoare în ultimii ani, ceea ce atrage atenția că pentru a preveni apariția și dezvoltarea acestor boli este nevoie de multă mișcare, eliminarea fumatului, consumului excesiv de alcool, hrana echilibrată, ,citit, emoții plăcute și cât mai puțin stres.

Viața modernă ne acaparează tot mai mult, dar, odată cu ea, bolile neurologice devin tot mai frecvente în rândul tinerilor. Este timpul ca omenii să renunțe la confortul oferit de fotoliul din fața televizorului sau a calculatorului, la fumat, la alimentația fast-food. Este important ca oamenii să se axeze mai mult pe preventie, să doarmă cât trebuie, să trăiască într-un stres minim, să mănânce protectiv, echilibrat. Organsimul poate gestiona mai bine restricția, decât excesul. Excesele se gestionează mult mai greu.

sursa