062001930
  medpresa@gmail.com

De la stresul resimțit la locul de muncă până la panica confruntării cu moartea, procesele fiziologice pe care le provoacă stresul au un efect negativ asupra capacității de a trăi și de a menține o calitate pozitivă a vieții.

Stresul joacă un rol major în diferite procese fiziologice asociate bolilor neurodegenerative și tulburărilor mintale.

În principiu, stresul are puterea de a exercita efecte amelioratoare sau dăunătoare. Rezultatul specific depinde de mai multe variabile. Cu toate acestea, cantitatea de stres implicată în procesele fiziologice active este de cele mai multe ori copleșitoare - și poate deveni astfel dăunătoare pe termen lung.

Ce sunt bolile neurodegenerative?

Bolile neurodegenerative implică pierderea funcției cognitive și motorii, dar pot de asemenea perturba circuitele neuronale care mediază răspunsurile la stres. Întreruperea acestor circuite produce un comportament emoțional și agresiv, care îngreunează tratamentul acestora.

Bolile neurodegenerative sunt diverse în fiziopatologia lor: unele cauzează deficiențe de memorie și cognitive, altele afectează capacitatea unei persoane de a se deplasa.

Multe dintre aceste boli sunt genetice.

Uneori cauza este o afecțiune medicală precum alcolismul, o tumoare sau un accident vascular cerebral. Alte cauze pot include toxine, viruși și substanțe chimice. Printre cele mai răspândite boli sunt Alzheimer, Parkinson, Huntington, screloză lateral amiotrofică.

Alzheimer - cea mai răspândită boală neurodegenerativă

Alzheimer este o boală degenerativă a creierului, care evoluează cu atrofie cerebrală progresivă difuză, manifestată clinic prin pierderea funcțiilor cognitive și tulburări comportamentale. Inflamația și stresul oxidativ joacă un rol important în această boală. Principala cauză în dezvoltarea acestei boli este acumularea de beta-amiloid sub formă de plăci, acestea fiind reziduri pe care organismul o produce în mod normal.

Reguli de menținere a sănătății creierului

1. Stimulează-ți creierul.

Activitățile cerebrale stimulează conexiunile noi între celulele nervoase și pot chiar ajuta creierul să genereze noi celule, construind o rezervă funcțională care să ofere o acoperire în cazul pierderilor viitoare de celule.

2. Practică sport:

Cercetările au aratat că folosirea mușchilor vă ajută și mintea. De asemenea, exercițiile stimulează dezvoltarea de noi celule nervoase și crește conexiunile dintre celulele creierului (sinapsele).

3. Adoptă o alimentație sănătoasă.

O nutriție bună vă poate ajuta mintea, precum și corpul. De exemplu, persoanele care mănâncă o dietă în stil mediteranean care pune accent pe fructe, legume, pește, nuci, uleiuri nesaturate (ulei de măsline) și surse vegetale de proteine ​​sunt mai puțin probabile să dezvolte deficiență cognitivă și demență.

4. Atenție sporită la tensiunea arterială.

Hipertensiunea arterial crește riscul de declin cognitiv.

5. Ține sub control nivelul de zahăr din organism.

Diabetul este un factor de risc important pentru demență.

6. Îmbunătățește nivelul colesterolului.

Valorile ridicate de colesterol LDL („rău”) sunt asociate cu un risc crescut de demență. Dieta, exercițiile fizice, controlul greutății și evitarea tutunului vor merge mult spre îmbunătățirea nivelului de cholesterol.

7. Evită consumul de alcool și tutun:

Alcoolul excesiv este un factor de risc major pentru demență. Dacă alegeți să beți, limitați-vă la două băuturi pe zi.

8. Consumă Ginkgo Biloba.

Este un puternic neurodegenerator și crește performanța cognitivă. Extractul de Ginkgo biloba protejează creierul de neurotoxicitatea cauzată de acumularea de plăci amiloidale, inhibă formarea speciilor reactive de oxigen și a disfuncțiilor mitocondriale și reglează secreția neurotransmițătorului dopamine în cortexul prefrontal.

9. Folosește produse pe bază de Curcumin.

curcumalonga

Multiple studii au arătat faptul că Curcuma longa reduce daunele oxidative și inflamatia. Are capacitatea de a inhiba acumularea de beta-amiloid și protejează celulele neuronale de stresul oxidativ.

sursa

Sindromul de tunel carpian este cea mai comună cauză de compresie a unui nerv periferic în organism.
Boala Charcot-Marie-Tooth apare sub mai multe forme.
Criza epileptică constă în simptome tranzitorii ca urmare a unei activități neuronale excesive și sincrone la nivelul creierului.
Tabloul clinic al sclerozei multiple este compus din simptome extrem de variate