Dificultăți de învățare
Termenul | Definiția |
---|---|
Dificultăți de învățare | DEFINIȚIE ȘI CAUZEDificultățile de învățare sunt acele tulburări neurologice caracterizate prin afectarea capacității creierului în a acumula, procesa și analiza anumite informații. Deseori, dizabilitățile de învățare sunt însoțite de tulburări de concentrare și de memorie.
Dificultățile de învățare reprezintă un adevărat motiv de îngrijorare pentru persoanele în cauză, fie ele adulți sau copii. Pentru a veni în ajutorul acestor persoane și pentru a le optimiza capacitatea de învățare și memorare, industria farmaceutică a elaborat numeroase produse medicamentoase, naturiste și nu numai. TIPURI DE DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚAREDislexia, reprezintă dificultatea unei persoane de a învăța să scrie, să citească și chiar să vorbească. Disgrafia reprezintă reducerea capacității unei persoane în a învăța să scrie corect. Discalculia reprezintă dificultatea unei persoane în a înțelege și a rezolva problemele matematice. Dispraxia reprezintă pierderea abilității creierului în a-și planifica succesiunea mișcăriilor. CAUZELE DIFICULTĂȚILOR DE ÎNVĂȚAREFactorii etiologici care duc la apariția dificultăților de învățare nu sunt cunoscuți până în momentul de față. Au fost descoperite însă anumite aspecte care, conform cercetătorilor care s-au ocupat de studiul dificultăților de învățare, pot reprezenta factori de risc favorizanți ai acestor tulburări. Dintre acestea amintim: maturizarea lentă și tardivă a copilului, prematuritatea, apariția unor probleme de sănătate la scurt timp după naștere, apariția unor probleme de sănătate în prima copilărie, prezența anumitor tulburări ale sistemului nervos ereditatea. S-a constatat faptul că cele mai numeroase cazuri de dificultăți de învățare sunt înregistrate în rândul băieților; aceasta s-ar putea datora faptului că, în mod normal, băieții se maturizează ceva mai târziu decât fetele. MANIFESTĂRI CLINICE SPECIFICE DIFICULTĂȚILOR DE ÎNVĂȚAREDificultățile de învățare pot fi înregistrate atât la copii, cât și în rândul persoanelor adulte și sunt caracterizate din punct de vedere clinic prin numeroase manifestări clinice specifice, precum:
Trebuie reținut însă faptul că, nici una dintre persoanele care prezintă dificultăți de învățare nu va avea toate dintre manifestările clinice amintite anterior, iar clasificarea acestor tulburări în forme ușoare, moderate sau severe nu este legată de numărul de manifestări clinice apărute, ci în funcție de durata acestora. TRATAMENTUL DIFICULTĂȚILOR DE ÎNVĂȚAREToate tratamentele administrate în scopul ameliorării și corectării deficitelor de învățare se bazează capacitatea creierului de a se modifica, de a elabora celule cerebrale noi ca răspuns la procesul de învățare și de a forma noi conexiuni. Această proprietate a creierului poartă denumirea de „neuroplasticitate”. În cazul copiilor care prezintă dificultăți de învățare, trebuiesc solicitate instituțiile de învățământ pentru a-i evalua și ulterior pentru a le asigura servicii de educație specială, prin întocmirea unui plan individual de învățământ, adaptat nevoilor acestora. Tratamentul dificultăților de învățare presupune integrarea, atât a copiiilor, cât și a adulților, în programe de terapie ocupațională (precum terapie de vorbire în cazul copiiilor cu dificultăți lingvistice, etc.). Aceste terapii ocupaționale presupun abordarea multi-senzorială, abordarea unor strategii vizuale și de management, adoptarea unor tehnici pentru îmbunătățirea stimei de sine și organizarea jocurilor educaționale utile pentru dezvoltarea laturii intelectuale. De asemenea, în caz de asociere a depresiei sau a anxietății se recomandă combaterea acestora prin administrarea tratamentului simptomatic cu antidepresive sau anxiolitice.
Accesări: 484
|